Hai să ne fie milă de hoți!

După ce un caz de pedofilie a fost folosit să justifice o prostie, aflu de suferințele unui tânăr care ani de zile a furat bani de pe carduri. Cam 100.000 de euro, conform articolului de aici – unde autorii sunt impresionați că puștiul de 13 ani a fost luat cu mascații la 6 dimineața, pe când se afla la începutul carierei.

Aici puteți citi părerea tânărului despre ce i s-a întâmplat. Și surpriză! – sunt de vină judecătoarea care i-a dat maximul pedepsei și sistemul de justiție de rahat.

Să recapitulăm: omul s-a apucat de furat bani de pe cardurile altora prin 2012, în 2013 i-a bătut poliția la ușă și l-au rugat să se oprească – dar omul a tras tare până în 2016 cu furăciunile când a fost extrem de surprins să afle că a fost condamnat în primă instanță. Așa de surprins a fost că s-a apucat și mai tare de furat bani de pe cardurile altora, cu gândul să fugă din țară.

Dar cel mai tare l-a deranjat faptul că judecătoarea i s-a adresat pe un ton neprietenos și a făcut o ”remarcă morală” la adresa lui. Vă dați seama? Înainte și după ce judecătoarea i s-a adresat pe un ton neprietenos omul nostru fura cu ambele mâini – dar totuși, chiar așa, ton neprietenos?

Și din istorisirea lui rămân cu impresia că omul se consideră un fel de haiduc al netului, ia de la bogați și își dă lui, ”sistemul” trebuie combătut cumva. Clar, ”sistemul” e de vină. Și se găsesc destui să-l înțeleagă și să-l încurajeze.

Doar că nu ”sistemul” e de vină – ci părinții lui care au scăpat ca prin urechile acului de o condamnare pentru complicitate. Că tată-său îl ajuta să vândă lucrurile cumpărate cu banii de pe cardurile altora (de aici). Ca în cazul de pedofilie, părinții și-au abandonat responsabilitățile față de minor.

Și deja nu mai prea știm unde e sudul și nordul. Haiducelul ăsta, după ce se victimizează mai are puțin și face saltul spre poziția de erou. A furat și el niște bani de pe niște carduri, era copil, ce? a omorât pe cineva?

Băi, dacă golește cardul unuia care nu are alte venituri îl cam condamnă pe ăla la foame o perioadă destul de lungă, îl bagă în datorii până își rezolvă problema. Și nu vreau să aud că proprietarii cardurilor sunt vinovați că nu au știut să se protejeze. Furtul e furt și cu asta basta.

P.S. Băiatul de mai sus mi-a urat să fac cancer și să mor în chinuri, plus alte chestii, care deja nu prea se compară cu cancerul, așa că le las de-o parte. Aici. Omul este incoerent: povestește cum în libertate îl durea la bașcheți de școală, că era ocupat cu furăciunea, dar după condamnare e supărat că în pușcărie nu a putut să-și continue studiile. A dracului pușcăria asta, cum pe toți îi apucă dragostea de studii pe-acolo!

Îți place ce scriu? Introduci adresa de email și primești fiecare articol imediat după publicare:

Motorizat de FeedBurner

11 gânduri despre „Hai să ne fie milă de hoți!

  1. Dupa ce am citit articolul lui, unde e suparat ca a furat si a fost prins #miau, m-am uitat si pe alte articole din curiozitate. Si sunt usor mirata. De unde are baiatu’ bani sa isi ia Air? Si are voie? Adica nu e si el un pic sub observatie? Adica nu m-as mira ca in 2 saptamani sa inceapa sa faca fix acelasi lucru…

    1. totusi scrie mai bine si mai coerent ca un asa zis jurnalist =))
      si eu sunt curios de unde are bani de mac dar totusi poate nu e asa prost si intr-adevar munceste cinstit pentru bani

  2. Totusi ai invatat ceva in inchisoare…sa scrii corect .In rest….inca nu cred ca poti sa distingi intre bine si rau .Din toata povestea aceasta teribila in care ai intrat (totusi sa devii criminal la 13 ani, sugereaza multe despre tine, casa in care ai crescut, educatia pe care ai(nu) primit-o! Vorbesti cu detasare totala de faptele pe care le-ai facut(furturile) …de parca era dreptul si privilegiul tau sa faci asa ceva! Dar…ca orice narcisist care se respecta (narcisicmul este trasatura dominanta in profilul sociopatilor, al celor cu tulburari de comportament)…esti foarte ofuscat (e chiar hilara chestia ) cum si-a permis judecatoarea sa te trimita la inchisoare pentru a avea timp sa inveti.Sper…spre binele tau, ca ai urmat un tratament cognitiv-comportamental, altfel..te vei intoarce inapoi la puscarie! Ma bucur ca inafara de completarea studiilor scolare…ai avut dorinta sa inveti si Codul penal .(probabil dintr-o dorinta ascunsa dr a cauta si gasi „fisuri” in legislatie…pe care sa le poti „ftuctifica ” candva.Ma intreb totusi…daca parintii tai nu si-au pus intrebarile legitime. de unde ai bani(un copil de 13 ani) sa cumperi acele lucturi scumpe
    si multe..?? Sau isi spuneau ca „se descurca” baiatul?? De ce nu frecventeaza scoala si pe unde se invarte…sau care sant siturile pe care le „vizitezi” cand erai cu laptopul?? Ar mai fi multe intrebari legate de nepasarea si indiferenta cu care te referi la faptele tale(adevarul e ca vorbesti f.putin de ele…ca de ceva nesemnificativ)…cat si de pagubele financiare si morale pe care le-ai facut acelor oameni posesori de conturi de unde ai furat?? Nimic din toate acestea nu te framanta ..in schimb, esti super ocupat sa dracuiesti si sa-i faci prosti pe toti…Ai mare nevoie de un psihiatru…macar acum in ceasul al doisprezecelea. Si e ultima oara cand iti citesc tampeniile narcisiste…egale cu 0! Mars la munca, parazit!

  3. Fii ceva mai rezervat în a face referiri la părinții lui, pe că nu-i cunoști. Nu ne pricepem la un calculatoare, însă chiar te crezi prea cunoscător în toate

  4. Infractiunea s-a produs la vârsta de 13 ani, vad eu în articolul original.
    Daca reperele juridice pe care le stiam eu mai sunt în vigoare, responsabili erau parintii. IIRC abia de la 14 ani intra în categoria de minor cu responsabilitate juridica limitata (cei care stiu notiunile exacte sa le indice).

    Mai mult, nu numai ca trebuiau trasi la raspundere pentru faptele fiului, ba, cum just scrie mai sus, trebuiau sa raspunda si pentru complicitate sub mai multe articole din Codul Penal, depinde cât de binevoitor era procurorul.

    Nu este rau ca avem copii supradotati la calculatoare. E rau ca în loc sa faca ceva util, a facut ceva rau. Cei care cred ca e un erou, sigur n-au „contribuit” la prosperitatea acestuia. Iar el nu a „pedepsit” „sistemul” ci a luat din avutul privat al altuia. Iar cu cartile de credit treaba e si mai nasoala pentru pagubit, pentru ca e la fel ca-n bancul cu numerele negative (daca dintr-o camera în care sunt 3 oameni ies 5, trebuie sa mai intre 2 pentru ca sa devina goala) – de la cotetul gol te întorci cu sacul la fel de gol, dar de la cartile de credit poti lua pentru ca îl crediteaza pe pagubit. Sigur, exista si pe la cartile de credit niste mecanisme de siguranta, si nu toti banii sunt pierduti, dar asta nu este o scuza…

    Si se mira unii de ce românii nu prea au acces la platformele online „de afara”, alde ebay si amazon: pentru ca sunt catalogati in corpore ca potential infractori.

    Mai mult, firmele românesti pierd bani indirect: eu zbor numai cu Lufthansa pentru ca Tarom are un sistem de plati online enervant de „sigur” (este externalizat iar firma intermediara sufla si-n iaurt). Si uite-asa Taromul rateaza niste sute de euro, rateaza apoi revizii tehnice din lipsa acelor sute de euro, rateaza apoi aterizarea si tot asa…

  5. Omul, narcisist cum a observat cineva mai sus, are niste probleme de perceptie, sa fereasca Dumnezeu sa zica „am comis-o, mi-am luat-o”, ci cauta nod in papura, ca judecatoarea a facut niste remarci nepotrivite, ca a fost condamnat chipurile cu un pretext care nu s-a realizat..

    Cred ca nici macar el nu poate nega evidentul ca si daca ar fi primit prima data condamnare cu suspendare, nu s-ar fi lasat de „meserie’ pana nu o primea pe cea cu executare.

    Desi nu m-as mira ca ideea de fond sa fi fost „da ma, sa-mi fi dat cu suspendare, stiam sa fiu mai atent, sa ma multumesc cu mai putin si a doua oara nu ma prindeau”).
    Ba da ma, te prindeau si a doua oara, n-aveai cum sa te lasi, ca altceva nu stiai sa faci, erai si ramaneai un analfabet in campul muncii, o data obisnuit cu mii si zeci de mii de euro din furat, nu puneai tu osul sau creierul la munca pentru cateva sute.

    Pe urma ca viata nedreapta, i-a tras un sut in OO.
    Ba nu, e posibil sa-i fi facut cea mai mare favoare pentru ca evident, loc de regrete din proprie initiativa nu erau.
    Oricum schimbari prea mari putin probabil sa se fi produs dupa comentariile la articolul de mai sus, ca deh, oamenii nu i-au inteles suferinta – de parca el ar intelege ceva despre suferinta celor care i-a furat.
    Eu ma intreb si sunt foarte curios – inainte sa ajunga efectiv printr violatori, borfasi si .. hoti fara Internet, nu si-a facut oare o proiectie, cum ca ar putea sa ajunga acolo? Sa nu o fi facut deloc, greu de crezut iar daca a facut-o se numeste risc asumat si atunci nu faci gat ca justitia romana e asa si pe dincolo.
    Poti sa intelegi pe unul care la betie, la furie, o comite urat (desi nici acolo nu ajungi peste noapte) dar cine calculat si sistematic fura pe altii..cam greu.

    Si nu, pentru cine a scris mai sus, sa furi pe Internet nu inseana sa fii cine stie ce geniu in informatica, ba dimpotriva, unii sunt de o prostie monumentala, ceea ce in limbaj de specialitate se numesc „script kiddies”. Adica maimute care stiu sa dea click aici si dincolo si cam atat.
    Daca ar fi perspeverat pe drumul cu „html, css, js” de la 6 ani de cand a primit calculatorul, la varsta la care a intrat in puscarie mai mult ca sigur ar fi avut rezultate respectabile, poate chiar si financiare.

    Si da, pana la urma 90% din vina o au parintii, nu pentru ca i-au dat calculator si n-au stiut ce inseamna si la ce riscuri il expun – si asta e o problema contemporana ci tot asa cum spunea cineva mai sus, e imposibil sa nu fi vazut ce aduna baiatul si mai mult ca sigur aveau cel putin o banuiala de unde provin, dar au inchis ochii..

  6. Nu prea cred in povestea respectivului. Am citit-o si eu si scartaie din cam multe incheieturi. 100 mii de euro nu sunt bani de bomboane si orice pagubit, mai ales bancile care trebuiau sa acopere paguba respectiva si care teoretic denunta astfel de activitati se pozitionau ca parte civila in dosar si cereau sa i se confiste respectivului pana si sireturile de la pantofi. Deci 100 mii de euro per total, 10 mii intr-un timp foarte scurt sau mai stiu eu ce sunt fabulatii de doi lei.
    Treburile astea presupun timp, planificare si cel putin un partener. Nu e ca si cum te duci la bancomat si scoti 10 mii de euro dintr-un foc. Nu poti scoate nici macar 1000.
    Nu neg faptul ca individul a facut ceva infractiuni in acest sens, de asta a fost si prins si sanctionat, insa am mari indoieli in ceea ce priveste veridicitatea integrala a povestii si mai ales a faptului ca el a putut sa continue nestingherit dupa ce a fost prins prima data. De obicei intra pe fir serviciile secrete si urmaresc fiecare pas al infractorului pentru a strange si mai multe probe in acest sens.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *